Se presupune ca asezarea Codlea a fost fondata de colonisti germani in perioada in care Ordinul Teutonilor mai activa in Tara Barsei. Localitatea a fost conceputa, ca toate comunele din Tara Barsei, ca sat cu o singura strada, al carui centru era reprezentat de o piata cu o biserica. Intr-un document, emis la 19 noiembrie 1377 in Altsohl, localitatea este mentionata pentru prima data ca Cidinis. Regele Ludovic I emite prin acest document dispozitii pentru districtul Brasovului, privind uniunea orasului Brasov cu, comunele sasesti din imprejurimi, achitarea impozitelor catre rege, raporturile cu functionarii numiti de rege. In acest context, Zeiden (Codlea) este mentionata pe al cincelea loc intre comunele Tarii Barsei. Zeidner Turmknopfschrift, realizata in 1794 de Georg Draudt, numeste ca prima data, legata de acest loc, anul 1335, cand tatarii au distrus Codlea. Pe hotarul Codlei exista nume de campuri ca Toindorf sau Arlsdorf, probabil nume ale unor sate, distruse de mongoli la sfarsitul secolului 13 sau inceputul secolului 14, ale caror pamanturi au revenit in cele din urma Codlei.
Codlea reprezenta in Evul Mediu unul din cele 5 scaune de judecata din Tara Barsei, de care tinea si Vulcan si poate localitatile mentionate anterior si disparute.
Intr-un document al regelui Sigismund din 26 iunie 1387 este mentionat un Nicolaus de Zerden. Regele Sigismund s-a aflat in martie 1395 in Codlea, emitand de aici mai multe documente; intre altele a poruncit la 10 martie 1395 comunelor din Tara Barsei sa ajute la ridicarea zidurilor Brasovului. In documentele de la inceputul secolului 15, Codlea nu mai este numita villa -sat, cioppidum -targ.
Intre Brasov si Codlea a existat la inceput o concurenta pe baza economica pentru detinerea pozitiei dominante in Tara Barsei, care s-a sfarsit in favoarea Brasovului. Codlea ramane pana in secolul 20 alaturi de Feldioara , Rasnov si Prejmer targ cu drept propriu de judecata. In documentele istorice localitatea apare sub denumirea de KĂśniglich Freier Markt Zeiden.
Primii clerici, atestati in Codlea, Jacobus si Johannes Glytsch, isi desfasoara aici activitatea pe la 1400. Un spital pentru boli contagioase este mentionat in 1413. Turcii pustiesc Codlea in 1421, 1432 si 1530. Conform cronistului Joseph DĂźck, codlenii incep construirea cetatii lor dupa invazia turcilor din 1432.
In timpul pastoririi preotului Lucas Weygander(1530-1554) se introduce in Codlea serviciul religios evanghelic; intreaga comunitate trece de la catolicism la evanghelism.
In 1599 Mihai Viteazul pustieste Codlea, la 20 septembrie 1600 o fac moldovenii. Biserica-cetate este cucerita prin viclenie si temporar o singura data. Intre 23-25 martie 1612 principele transilvan, Gabriel Bathori asediaza cetatea, aparata de codleni si 35 brasoveni. Abia dupa obtinerea promisiunii, ca aparatorii vor fi crutati, cetatea este predata principelui. Bathori nu si-a respectat insa cuvantul dat, a ocupat cetatea si a poruncit tragerea in teapa a brasovenilor la Ghimbav. Dupa imbatarea si macelarirea garnizoanei, codlenii isi recupereaza dupa cateva zile cetatea si se alatura luptei Brasovului impotriva principelui.
joi, 3 februarie 2011
miercuri, 2 februarie 2011
marți, 1 februarie 2011
Dacii
Dacii, strămoşii latinilor, au fost cel mai mare popor din lume
…iar cei care nu cred Marele Adevăr sunt fie închişi la minte, fie vânduţi intereselor străine. Pornind din leagănul lor carpato-danubian, dacii, împreună cu strămoşii lor, proto-dacii au cucerit Europa, Asia (din Irak până în Japonia), America (şi de sud şi de nord) şi probabil că ar mai fi continuat să cucerească alte continente dacă nu ar fi inventat navele spaţiale cu care au plecat să colonizeze galaxia. Dar nu-i nimic, noi vom redeveni centrul universului când în câteva zeci de ani se vor întoarce spunând în vechea şi frumoasa lor limbă “mânz, barză, viezure, mazăre…”.
Dacomania nu este ceva nou: ea a existat încă din secolul XIX, cel mai de seamă reprezentant fiind Bogdan Petriceicu Hasdeu, a fost urmat de Densuşanu, dar popularitatea dacismului a crescut atunci când Ceauşescu a impus-o ca doctrină naţională oficială, cu ajutorul unor prieteni foşti legionari de prin străinătate, precum Drăgan.
E nevoie doar de puţină imaginaţie!
Problema principală cu aceste afirmaţii ale daciştilor este faptul că sunt pseudo-ştiinţifice. Există puţine informaţii despre daci şi e uşor să tragi concluzii exagerate sau chiar fanteziste, îţi trebuie doar puţină imaginaţie.
De exemplu, Napoleon Săvescu ne spune că limba dacă ar fi fost aceeaşi cu limba latină, ignorând toate cunoştinţele noastre despre acea limbă. Nu sunt multe lucruri ştiute, dar există poate mai mult de două sute de cuvinte şi nume dacice păstrate din antichitate: numele de locuri dacice, nume de persoane, nume de plante dacice şi cele câteva cuvinte care au rămas scrise. Au fost ele stâlcite de scribii greci şi latini, dar nici unul din acestea nu poate fi explicat prin latină. Dacă s-ar fi întâmplat ca limba dacică să fie aceeaşi cu latina, oare nu ar fi scris despre asta grecii sau romanii?
Dacă avem imaginaţie, de ce n-am spune că dacii au fost nemţi? Dimitrie Cantemir, acum câteva sute de ani credea că dacii ar fi fost unul şi acelaşi popor cu saşii din Transilvania: într-adevăr, “daci” seamănă cu “deutsch”. Jordanes îi confunda pe geţi cu goţi şi făcea o istorie comună a geţilor şi goţilor. şi ipoteza asta are cam tot atâta valoare cât cea cu limba latină, cuvintele dacice pe care le ştim nu se pot explica nici cu o limbă, nici cu altă.
Strămoşii noştri trebuie să fie fost măreţi. De ce? Pentru că sunt ai noştri!
Multe din cuvintele despre care se crede că au fost moştenite din limba dacă sunt asemănătoare cu unele din albaneză. Ar putea ca dacii noştri să fie cumva un fel de albanezi? Blasfemie! Strămoşii noştri erau grozavi, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci, iar descendenţii lor au fondat Imperiul Roman.
De fapt, din felul cum arată acele cuvinte albaneze, se pare că pe vremea romanilor, strămoşii albanezilor şi strămoşii românilor deja vorbeau două dialecte distincte. De fapt, este chiar foarte probabil ca să nu fi existat o “limbă dacă”, ci să fi fost doar un ansamblu de dialecte, posibil destul de diferite între ele, dar înrudite.
Săvescu ne spune că cei care nu-i cred balivernele îşi dispreţuiesc trecutul şi strămoşii. Nu-i aşa. Ce dovadă mai mare de respect este decât cunoaşterea şi acceptarea strămoşilor aşa cum au fost ei? Ce rost are să credem într-o lume fantastică a dacilor care au inventat totul, de la apa caldă la pâinea feliată?
…iar cei care nu cred Marele Adevăr sunt fie închişi la minte, fie vânduţi intereselor străine. Pornind din leagănul lor carpato-danubian, dacii, împreună cu strămoşii lor, proto-dacii au cucerit Europa, Asia (din Irak până în Japonia), America (şi de sud şi de nord) şi probabil că ar mai fi continuat să cucerească alte continente dacă nu ar fi inventat navele spaţiale cu care au plecat să colonizeze galaxia. Dar nu-i nimic, noi vom redeveni centrul universului când în câteva zeci de ani se vor întoarce spunând în vechea şi frumoasa lor limbă “mânz, barză, viezure, mazăre…”.
Dacomania nu este ceva nou: ea a existat încă din secolul XIX, cel mai de seamă reprezentant fiind Bogdan Petriceicu Hasdeu, a fost urmat de Densuşanu, dar popularitatea dacismului a crescut atunci când Ceauşescu a impus-o ca doctrină naţională oficială, cu ajutorul unor prieteni foşti legionari de prin străinătate, precum Drăgan.
E nevoie doar de puţină imaginaţie!
Problema principală cu aceste afirmaţii ale daciştilor este faptul că sunt pseudo-ştiinţifice. Există puţine informaţii despre daci şi e uşor să tragi concluzii exagerate sau chiar fanteziste, îţi trebuie doar puţină imaginaţie.
De exemplu, Napoleon Săvescu ne spune că limba dacă ar fi fost aceeaşi cu limba latină, ignorând toate cunoştinţele noastre despre acea limbă. Nu sunt multe lucruri ştiute, dar există poate mai mult de două sute de cuvinte şi nume dacice păstrate din antichitate: numele de locuri dacice, nume de persoane, nume de plante dacice şi cele câteva cuvinte care au rămas scrise. Au fost ele stâlcite de scribii greci şi latini, dar nici unul din acestea nu poate fi explicat prin latină. Dacă s-ar fi întâmplat ca limba dacică să fie aceeaşi cu latina, oare nu ar fi scris despre asta grecii sau romanii?
Dacă avem imaginaţie, de ce n-am spune că dacii au fost nemţi? Dimitrie Cantemir, acum câteva sute de ani credea că dacii ar fi fost unul şi acelaşi popor cu saşii din Transilvania: într-adevăr, “daci” seamănă cu “deutsch”. Jordanes îi confunda pe geţi cu goţi şi făcea o istorie comună a geţilor şi goţilor. şi ipoteza asta are cam tot atâta valoare cât cea cu limba latină, cuvintele dacice pe care le ştim nu se pot explica nici cu o limbă, nici cu altă.
Strămoşii noştri trebuie să fie fost măreţi. De ce? Pentru că sunt ai noştri!
Multe din cuvintele despre care se crede că au fost moştenite din limba dacă sunt asemănătoare cu unele din albaneză. Ar putea ca dacii noştri să fie cumva un fel de albanezi? Blasfemie! Strămoşii noştri erau grozavi, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci, iar descendenţii lor au fondat Imperiul Roman.
De fapt, din felul cum arată acele cuvinte albaneze, se pare că pe vremea romanilor, strămoşii albanezilor şi strămoşii românilor deja vorbeau două dialecte distincte. De fapt, este chiar foarte probabil ca să nu fi existat o “limbă dacă”, ci să fi fost doar un ansamblu de dialecte, posibil destul de diferite între ele, dar înrudite.
Săvescu ne spune că cei care nu-i cred balivernele îşi dispreţuiesc trecutul şi strămoşii. Nu-i aşa. Ce dovadă mai mare de respect este decât cunoaşterea şi acceptarea strămoşilor aşa cum au fost ei? Ce rost are să credem într-o lume fantastică a dacilor care au inventat totul, de la apa caldă la pâinea feliată?
luni, 31 ianuarie 2011
Informatii despre Caini
Cainii descind dintr-un animal foarte mic numit Miacis care era un animal catarator in copaci, creatura care a existat acum aproximativ 40 de milioane de ani.
Cainii, asa cum ii stim noi astazi au aparut pentru prima oara in Eurasia, acum aproape 13.000 de ani, si cel mai probabil sunt urmasii unui lup de talie mica.
Cainele Dingo nu este nativ din Australia ci a fost dus acolo de primii emigranti.
Cainii au fost pentru prima oara domesticiti de oamenii cavernelor in Paleolitic.
Cainii, asa cum ii stim noi astazi au aparut pentru prima oara in Eurasia, acum aproape 13.000 de ani, si cel mai probabil sunt urmasii unui lup de talie mica.
Cainele Dingo nu este nativ din Australia ci a fost dus acolo de primii emigranti.
Cainii au fost pentru prima oara domesticiti de oamenii cavernelor in Paleolitic.
Cactusii
Cactusii sunt plante cu tulpini suculente de forma cilindrica, globuloasa, ovoidala, ovala, turtita etc. Lungimea lor masoara de la cativa centimetri la 20-30 m, in locurile de origine.
Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Din areole iau nastere spinii, florile, ramificatiile laterale.
Florile sunt mari, la multe specii chiar uriase, de diferite forme, intens colorate si de durata scurta. Parfumul este prezent numai la cateva specii. Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil).
Cactusii au crestere lenta. Perioada de inflorire este primavara si vara pentru majoritatea speciilor. Inflorirea este strans legata de ingrijirea acordata fiecarui tip de cactus.
Lumina intensa este absolut necesara pentru aceste plante. Ele trebuie plasate pe cat posibil la fereastra. Daca fereastra are expozitia sudica este cu atat mai bine. Aceleasi locuri insorite, dar racoroase si uscate, trebuie asigurate iarna. In acest sezon sunt suficiente temperaturi de 8-10°C ziua si 4-6°C noaptea.
Caldura putina corelata cu umiditatea redusa face ca planta sa treaca printr-o perioada de repaus care poate dura 4-5 luni. Nerespectarea repausului constituie cauza neinfloririi si dobandirii unui aspect necaracteristic, nefiresc.
Excesul de umezeala este foarte daunator, in special iarna, daca se asociaza cu temperatura scazuta. In lunile noiembrie-decembrie sunt suficiente 2-3 udari, in luna ianuarie nu se uda, udarea reluandu-se in februarie.
Cantitatea de apa si frecventa se cresc treptat, pe masura ce apar cresteri vegetative noi.
Vara, cactusii se trateaza ca orice planta. Incepand cu partea a doua a toamnei, pamantul se tine mai mult uscat decat umed, se da numai atata apa cat sa se previna zbarcirea.
Aerisirea camerei in care sunt asezati cactusii este obligatorie. Aerul statut este daunator plantelor.
Pamantul in care se cultiva cactusii trebuie sa lase apa sa se scurga bine si sa nu fie prea bogat in componente organice.
De exemplu, un amestec alcatuit din pamant de telina sau de gradina, pamant de frunze, turba fibroasa si nisip, la care se adauga spartura de ghivece, poate fi foarte bun.
Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. Semanatul se poate face oricand, dar cel mai bine este primavara.
In acest scop se folosesc ladite sau ghivece nu prea inalte si bine dezinfectate.
De asemenea, dezinfectia pamantului si chiar a semintelor cu hipermanganat de potasiu nu trebuie omisa. La udare este bine sa se foloseasca apa de ploaie. Repicarea rasadurilor se face numai daca sunt prea dese.
Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. Abia dupa circa 6-8 luni, plantele sunt trecute in ghivece foarte mici, de 4-6 cm in diametru.
Butasirea este mai simpla si rapida. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. Dupa taiere, butasii nu se planteaza imediat. Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros, aerisit si umbrit, pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta).
Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant.
O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta.
De asemenea, la cactusi se fac o serie de altoiri decorative, in care caz este vorba de combinatii executate strict in scop ornamental (de exemplu: Peireskia cu Zigocactus, Cereus cu Echinocactus etc).
Metodele de altoire sunt: in despicatura, in copulatie si prin alipire. Cel mai bun moment pentru altoire este vara.
Frunzele sunt transformate in spini (exceptie Peireskia). Pe suprafata tulpinii se afla numerosi muguri care la cactusi se numesc areole. Din areole iau nastere spinii, florile, ramificatiile laterale.
Florile sunt mari, la multe specii chiar uriase, de diferite forme, intens colorate si de durata scurta. Parfumul este prezent numai la cateva specii. Fructul este o baca ce contine numeroase seminte (la unele specii este comestibil).
Cactusii au crestere lenta. Perioada de inflorire este primavara si vara pentru majoritatea speciilor. Inflorirea este strans legata de ingrijirea acordata fiecarui tip de cactus.
Lumina intensa este absolut necesara pentru aceste plante. Ele trebuie plasate pe cat posibil la fereastra. Daca fereastra are expozitia sudica este cu atat mai bine. Aceleasi locuri insorite, dar racoroase si uscate, trebuie asigurate iarna. In acest sezon sunt suficiente temperaturi de 8-10°C ziua si 4-6°C noaptea.
Caldura putina corelata cu umiditatea redusa face ca planta sa treaca printr-o perioada de repaus care poate dura 4-5 luni. Nerespectarea repausului constituie cauza neinfloririi si dobandirii unui aspect necaracteristic, nefiresc.
Excesul de umezeala este foarte daunator, in special iarna, daca se asociaza cu temperatura scazuta. In lunile noiembrie-decembrie sunt suficiente 2-3 udari, in luna ianuarie nu se uda, udarea reluandu-se in februarie.
Cantitatea de apa si frecventa se cresc treptat, pe masura ce apar cresteri vegetative noi.
Vara, cactusii se trateaza ca orice planta. Incepand cu partea a doua a toamnei, pamantul se tine mai mult uscat decat umed, se da numai atata apa cat sa se previna zbarcirea.
Aerisirea camerei in care sunt asezati cactusii este obligatorie. Aerul statut este daunator plantelor.
Pamantul in care se cultiva cactusii trebuie sa lase apa sa se scurga bine si sa nu fie prea bogat in componente organice.
De exemplu, un amestec alcatuit din pamant de telina sau de gradina, pamant de frunze, turba fibroasa si nisip, la care se adauga spartura de ghivece, poate fi foarte bun.
Cactusii se inmultesc in mod obisnuit prin seminte si butasi. Semanatul se poate face oricand, dar cel mai bine este primavara.
In acest scop se folosesc ladite sau ghivece nu prea inalte si bine dezinfectate.
De asemenea, dezinfectia pamantului si chiar a semintelor cu hipermanganat de potasiu nu trebuie omisa. La udare este bine sa se foloseasca apa de ploaie. Repicarea rasadurilor se face numai daca sunt prea dese.
Momentul optim este la aparitia primelor rozete de spini. Abia dupa circa 6-8 luni, plantele sunt trecute in ghivece foarte mici, de 4-6 cm in diametru.
Butasirea este mai simpla si rapida. Ea se executa primavara si vara (mai-iulie). Se fac butasi de varfuri sau fragmente de tulpina sau pur si simplu se desprind lastarii de la baza plantei sau de pe ramificatiile mai mari. Dupa taiere, butasii nu se planteaza imediat. Ei se tin cateva zile sau saptamani intr-un loc calduros, aerisit si umbrit, pentru ca ranile facute sa se cicatrizeze (sa formeze crusta).
Dupa aceea se planteaza la circa 2 cm adancime pe substratul de nisip ceva mai grosier sau in perlit. La aparitia primelor radacini se face trecerea in ghivece cu pamant.
O alta metoda de inmultire a cactusilor este altoirea folosita insa numai la speciile care au un sistem radicular foarte slab si o crestere extrem de lenta.
De asemenea, la cactusi se fac o serie de altoiri decorative, in care caz este vorba de combinatii executate strict in scop ornamental (de exemplu: Peireskia cu Zigocactus, Cereus cu Echinocactus etc).
Metodele de altoire sunt: in despicatura, in copulatie si prin alipire. Cel mai bun moment pentru altoire este vara.
Muntii Carpati
Carpatii Romaniei apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava si ajunge pana la raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor fiind impartiti in 4 grupe: Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii Romaniei inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti “coloana vertebrala” a spatiului mioritic.
Muntii Bucegi.Croindu-si drumul prin inima Romaniei, Muntii Carpati au ramas unul din ultimele locuri ramase nealterate din toata Europa. Alaturi de Dunare si Marea Neagra constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman.
Privelistile alpine incredibile, dar si frumusetea incredibila a unui taram al carui timp parea se opri – ciobanii isi mana oile, caii la carute alearga incet, iar asezarile medievale isi retin traditiile si obiceiurile – fac din Carpatii romanesti un muzeu deschis spectaculos, ocupand deasemenea o pozitie aparte in circuitul turistic al tarii prin peisajele deosebit de impresionante vai glaciare, regiuni calcaroase, forme unice si neregulate ale stancilor.
Lacu Rosu este cel mai mare lac natural montan din Romania, situat la poalele Muntilor Hasmasu Mare in Carpatii Orientali.Ramura de est a Carpatilor, Carpatii Orientali se remarca prin multimea de trecatori naturale precum Brotocea, Prislop, Bicaz, Gutai, Oituz care fac ca circulatia sa se desfasoare in conditii normale pe de o parte si de alta a lantului carpatic.
Lacul Rosu si Cheile Bicazului sunt fenomene de o unica frumusete in zona. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas care are ca arii protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului, Hasmasul Mare.
Poarta de intrare in Cetatile Ponorului (Muntii Apuseni) are 74 m inaltime.O alta ramura a Carpatilor situata la limita dintre Defileul Dunarii si Valea Somesului, Carpatii Occidentali se caracterizeaza prin diversitatea fenomenelor carstice unde pesteri precum Ursilor, Scarisoara si Vantului reprezinta adevarate monumente ale naturii.
In partea de nord a muntilor Bihor se afla Cetatile Ponorului, cea mai spendida si impunatoare formatiune carstica din Romania fiind declarata rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii.
Transfagarasanul (Muntii Fagaras) este cea mai celebra sosea a Romaniei fiind drumul care ajunge o altitudine de 2042 de metri, cu diferente de nivel si numeroase serpentine.Zona cea mai spectaculoasa a Carpatilor o constituie Carpatii Meridionali. Supranumiti si Alpii Romanesti ating cele mai mari altitudini in Muntii Fagaras ( Vf. Moldoveanul 2544 m) ce ofera privelisti superbe si drumetii intr-un peisaj mirifc. Soseaua Transfagarasan, cel mai spectaculos drum al Romaniei, trece muntii, legand Transilvania de Muntenia. Cele mai importante puncte de atractie turistica in zona sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari (construita pe vremea lui Vlad Tepes), Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.
Parcul National Retezat – Carpatii Meridionali.Tot in Carpatii Meridionali in Muntii Retezat se afla Parcul National Retezat care are statut de arie naturala protejata de interes national si international iar din 1979 este cunoscut ca Rezervatie a Biosferei. Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.
Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi alese cele sapte minuni naturale ale lumii.
Muntii Bucegi – Statiunea Sinaia (cota 1400-2000).Muntii Bucegi ofera cateva dintre cele mai frumoase excursii din Romania. Creasta cea mai inalta propune vederi panoramice, pajisti cu flori salbatice si numeroase carari si atractii turistice.
In apropiere, Valea Prahovei este un minunat obiectiv turistic, cu statiuni cunoscute precum Sinaia, Busteni, Predeal si Poiana Brasov. Castelul Peles din Sinaia ramane unul din castelele europene cel mai bine pastrate, fiind resedinta de vara a primului rege al Romaniei, Carol I de Hohenzollern.
Muntii Bucegi.Croindu-si drumul prin inima Romaniei, Muntii Carpati au ramas unul din ultimele locuri ramase nealterate din toata Europa. Alaturi de Dunare si Marea Neagra constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman.
Privelistile alpine incredibile, dar si frumusetea incredibila a unui taram al carui timp parea se opri – ciobanii isi mana oile, caii la carute alearga incet, iar asezarile medievale isi retin traditiile si obiceiurile – fac din Carpatii romanesti un muzeu deschis spectaculos, ocupand deasemenea o pozitie aparte in circuitul turistic al tarii prin peisajele deosebit de impresionante vai glaciare, regiuni calcaroase, forme unice si neregulate ale stancilor.
Lacu Rosu este cel mai mare lac natural montan din Romania, situat la poalele Muntilor Hasmasu Mare in Carpatii Orientali.Ramura de est a Carpatilor, Carpatii Orientali se remarca prin multimea de trecatori naturale precum Brotocea, Prislop, Bicaz, Gutai, Oituz care fac ca circulatia sa se desfasoare in conditii normale pe de o parte si de alta a lantului carpatic.
Lacul Rosu si Cheile Bicazului sunt fenomene de o unica frumusete in zona. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas care are ca arii protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului, Hasmasul Mare.
Poarta de intrare in Cetatile Ponorului (Muntii Apuseni) are 74 m inaltime.O alta ramura a Carpatilor situata la limita dintre Defileul Dunarii si Valea Somesului, Carpatii Occidentali se caracterizeaza prin diversitatea fenomenelor carstice unde pesteri precum Ursilor, Scarisoara si Vantului reprezinta adevarate monumente ale naturii.
In partea de nord a muntilor Bihor se afla Cetatile Ponorului, cea mai spendida si impunatoare formatiune carstica din Romania fiind declarata rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii.
Transfagarasanul (Muntii Fagaras) este cea mai celebra sosea a Romaniei fiind drumul care ajunge o altitudine de 2042 de metri, cu diferente de nivel si numeroase serpentine.Zona cea mai spectaculoasa a Carpatilor o constituie Carpatii Meridionali. Supranumiti si Alpii Romanesti ating cele mai mari altitudini in Muntii Fagaras ( Vf. Moldoveanul 2544 m) ce ofera privelisti superbe si drumetii intr-un peisaj mirifc. Soseaua Transfagarasan, cel mai spectaculos drum al Romaniei, trece muntii, legand Transilvania de Muntenia. Cele mai importante puncte de atractie turistica in zona sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari (construita pe vremea lui Vlad Tepes), Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.
Parcul National Retezat – Carpatii Meridionali.Tot in Carpatii Meridionali in Muntii Retezat se afla Parcul National Retezat care are statut de arie naturala protejata de interes national si international iar din 1979 este cunoscut ca Rezervatie a Biosferei. Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.
Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi alese cele sapte minuni naturale ale lumii.
Muntii Bucegi – Statiunea Sinaia (cota 1400-2000).Muntii Bucegi ofera cateva dintre cele mai frumoase excursii din Romania. Creasta cea mai inalta propune vederi panoramice, pajisti cu flori salbatice si numeroase carari si atractii turistice.
In apropiere, Valea Prahovei este un minunat obiectiv turistic, cu statiuni cunoscute precum Sinaia, Busteni, Predeal si Poiana Brasov. Castelul Peles din Sinaia ramane unul din castelele europene cel mai bine pastrate, fiind resedinta de vara a primului rege al Romaniei, Carol I de Hohenzollern.
Hannah Montana
Acum nou a aparut Hannah Style.Cine este interesat sa faca un tricou Hannah sa intre pe adresa : http://www.disneychannel.tv/ .Puteti castiga o excursie in Los Angeles si la disneyland California si o veti intalni pe stilista Hannei Montana.
Dansuri populare sasesti
Dansurile populare sasesti au inceput la sfarsitul anului 2008 . De atuncea sa organizat a doua echipa de dansuri din Forumul German : - Grupa Mare
- Grupa Mica
Noi ne-am informat cu copiii si cu parinti pentru a organiza cea de a doua grupa de dansuri . Unii copii si parinti au fost de acord cu organizarea si am inceput sa intram in ritm cu dansurile . A fost o munca grea dar a meritat .Si in ziua de azi mai sunt copii care ar dori sa se inscrie la dansurile populare sasesti .
Detalii sau inscrieri pe nr.de telefon : 0730794338 , id de Mess : norberth.hell sau e-mail : norberth.hell@gmail.com
- Grupa Mica
Noi ne-am informat cu copiii si cu parinti pentru a organiza cea de a doua grupa de dansuri . Unii copii si parinti au fost de acord cu organizarea si am inceput sa intram in ritm cu dansurile . A fost o munca grea dar a meritat .Si in ziua de azi mai sunt copii care ar dori sa se inscrie la dansurile populare sasesti .
Detalii sau inscrieri pe nr.de telefon : 0730794338 , id de Mess : norberth.hell sau e-mail : norberth.hell@gmail.com
Protest Codlea
Protestul a avut loc pe data de : 20.01.2011 la ora 14:00 , plecarea din codlea- nord .
Protestul a fost organizat de domnul ERWIN ALBU .
Protestul a fost organizat de domnul ERWIN ALBU .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)